Dubla cetățenie, un an mai târziu: ce s-a schimbat concret pentru diaspora românească din Germania

Actualizat: 6 iulie 2026

La 27 iunie 2024, Germania a schimbat una dintre cele mai importante reguli pentru străinii care vor pașaport german: dubla cetățenie a devenit acceptată în mod general. După un an de aplicare, efectul se vede clar în cifre: numărul naturalizărilor a ajuns la un nou record, iar interesul pentru cetățenia germană a crescut puternic. Pentru românii din Germania, schimbarea nu înseamnă pierderea automată a cetățeniei române, ci o posibilitate mai clară de a deveni cetățeni germani fără să rupă legătura juridică cu România.

Ce s-a schimbat prin reforma cetățeniei germane

Reforma Staatsangehörigkeitsrecht a intrat în vigoare la 27 iunie 2024. Germania a renunțat la principiul vechi potrivit căruia dubla cetățenie trebuia evitată, iar naturalizarea are loc acum, în general, cu acceptarea mai multor cetățenii. Ministerul Federal de Interne precizează că principiul evitării dublei cetățenii a fost abandonat, iar persoanele naturalizate nu mai trebuie, în mod general, să renunțe la cetățenia anterioară.

A doua schimbare importantă a fost reducerea perioadei obișnuite de ședere necesare pentru naturalizare. Înainte, regula generală era de 8 ani. După reforma din 2024, naturalizarea este posibilă, în principiu, după 5 ani de ședere legală și obișnuită în Germania, dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții. Guvernul federal a explicat reforma ca o trecere de la 8 ani la 5 ani, cu acceptarea mai largă a dublei cetățenii.

Pentru copiii născuți în Germania din părinți străini, regula a devenit de asemenea mai favorabilă. Copilul născut în Germania poate primi automat cetățenia germană dacă cel puțin unul dintre părinți locuiește legal în Germania de peste 5 ani și are un drept de ședere permanent.

Ce s-a schimbat concret pentru românii din Germania

Pentru români, efectul reformei trebuie explicat corect. Cetățenii români, fiind cetățeni UE, aveau deja în multe cazuri posibilitatea de a păstra cetățenia română la naturalizarea în Germania. Destatis explică faptul că înainte de reforma din 2024, păstrarea cetățeniei anterioare era permisă în anumite situații, inclusiv pentru cetățenii UE și Elveția.

Totuși, reforma contează pentru diaspora românească din trei motive importante.

Primul motiv: termenul obișnuit de naturalizare a scăzut de la 8 ani la 5 ani. Asta înseamnă că un român stabilit legal în Germania, care îndeplinește condițiile de limbă, venit, cazier și integrare, poate depune mai devreme dosarul pentru cetățenie germană.

Al doilea motiv: dubla cetățenie a devenit regulă generală, nu excepție. Chiar dacă românii aveau deja un avantaj ca cetățeni UE, reforma a clarificat mult mai bine mesajul public: poți deveni cetățean german fără să fii obligat, în mod normal, să renunți la cetățenia română.

Al treilea motiv: copiii născuți în Germania pot primi mai ușor cetățenia germană la naștere, dacă unul dintre părinți îndeplinește condițiile de ședere. Pentru multe familii românești stabilite în Germania, aceasta este una dintre cele mai importante schimbări practice.

Ce s-a întâmplat după primul an: naturalizări record

Datele oficiale arată o creștere puternică. În 2025, Germania a înregistrat aproximativ 332.500 de naturalizări, cu 14% mai mult decât în 2024. Este cel mai mare număr de naturalizări de la începutul statisticii moderne în anul 2000.

Destatis arată și un alt indicator important: în 2025 au fost înregistrate aproximativ 467.400 de cereri de naturalizare și 371.100 de proceduri finalizate. Dintre procedurile finalizate, aproximativ 90% s-au încheiat cu naturalizare, aproximativ 5% au fost retrase de solicitanți, iar în jur de 3% au fost respinse.

Aceste cifre arată că reforma nu a rămas doar pe hârtie. Mai mulți oameni au depus cereri, mai multe dosare au fost soluționate, iar cetățenia germană a devenit o opțiune mai realistă pentru cei care locuiesc de ani de zile în Germania.

Ce s-a întâmplat cu românii

La nivel național, datele detaliate pe toate landurile nu sunt întotdeauna ușor de citit rapid pentru fiecare cetățenie, dar există semnale clare din landuri importante. În Bayern, de exemplu, Ministerul de Interne al landului a anunțat că în 2025 au fost naturalizate 59.573 de persoane, un record pentru land. Dintre persoanele naturalizate provenite din state UE, cele mai multe au fost din România: 2.620 de persoane, urmate de Polonia și Italia.

Acest detaliu este important pentru comunitatea românească. El arată că românii nu sunt doar o comunitate numeroasă în Germania, ci și o comunitate care începe să transforme rezidența pe termen lung în cetățenie germană.

Ce nu mai este valabil: naturalizarea după 3 ani

Un punct trebuie explicat foarte clar. Reforma din 2024 introdusese și posibilitatea de naturalizare după 3 ani pentru persoane cu integrare deosebită. Între timp, această regulă a fost eliminată.

Guvernul federal a anunțat că legea prin care se elimină așa-numita „Turboeinbürgerung” a intrat în vigoare la 30 octombrie 2025. Din acel moment, regula generală este din nou: naturalizarea este posibilă cel mai devreme după 5 ani, dacă toate celelalte condiții sunt îndeplinite.

Pentru românii care au auzit pe TikTok, Facebook sau în grupuri că „se poate lua cetățenia germană după 3 ani”, informația trebuie actualizată. În prezent, pentru naturalizarea obișnuită nu mai trebuie pornit de la 3 ani, ci de la 5 ani.

Condițiile principale pentru cetățenia germană

Cetățenia germană nu se primește automat după 5 ani. Cei 5 ani sunt doar una dintre condiții. Solicitantul trebuie să îndeplinească mai multe criterii.

În mod obișnuit, persoana trebuie să trăiască legal și obișnuit în Germania de 5 ani, să își poată dovedi identitatea și cetățenia actuală, să aibă un drept de ședere stabil, să își poată asigura întreținerea proprie și a familiei, să aibă cunoștințe suficiente de limba germană, să treacă testul de naturalizare și să nu aibă condamnări penale relevante. Platforma oficială einbürgerung.de enumeră aceste condiții ca bază pentru naturalizare.

Pentru români, partea de ședere este de obicei legată de dreptul de liberă circulație în UE. Totuși, autoritatea poate verifica realitatea șederii, veniturile, perioadele de muncă, perioadele de șomaj, eventualele prestații sociale și documentele de identitate.

Bürgergeld, Sozialhilfe și veniturile: unde apar probleme

Una dintre cele mai sensibile condiții este asigurarea mijloacelor de trai. Guvernul federal a subliniat că persoanele care vor cetățenia germană trebuie, în principiu, să își poată asigura singure întreținerea.

Asta nu înseamnă că orice ajutor sau prestație primită vreodată blochează automat dosarul. Dar Bürgergeld și Sozialhilfe pot deveni probleme serioase în procedura de naturalizare, mai ales dacă solicitantul depinde în prezent de ele. Situațiile de familie, perioadele de concediu parental, copiii, veniturile partenerului și istoricul muncii trebuie analizate concret.

Pentru un român din Germania, recomandarea practică este simplă: înainte de depunere, verifică foarte clar dacă ai venituri stabile, contract de muncă sau activitate independentă documentată, asigurare medicală și documente fiscale în ordine.

Ce înseamnă dubla cetățenie pentru pașaport, acte și viața de zi cu zi

Pentru diaspora românească, dubla cetățenie înseamnă că o persoană poate avea atât cetățenie română, cât și cetățenie germană. Practic, poate avea pașaport românesc și pașaport german, cu obligația de a respecta regulile fiecărui stat.

În România, cetățenia română nu se pierde automat pentru simplul fapt că o persoană dobândește o altă cetățenie. Legea cetățeniei române prevede că pierderea cetățeniei române se face prin retragere, prin aprobarea renunțării sau în alte cazuri prevăzute de lege. Pentru persoanele care au dobândit cetățenia română prin naștere, legea prevede că cetățenia română nu poate fi retrasă.

Asta este foarte important: dacă ești român prin naștere și obții cetățenia germană, nu înseamnă automat că România îți ia cetățenia română. Renunțarea la cetățenia română este o procedură separată, cerută de persoana interesată și aprobată de autorități, nu un efect automat al obținerii pașaportului german.

Ce drepturi aduce cetățenia germană

Cetățenia germană aduce drepturi importante. Cel mai important este dreptul deplin de vot în Germania, inclusiv la alegerile federale. Un român care are doar cetățenie română poate vota în Germania la alegerile locale și europene, în condițiile aplicabile cetățenilor UE, dar nu poate vota pentru Bundestag.

Cetățenia germană aduce și acces deplin la anumite funcții publice, mai multă stabilitate juridică, protecție consulară germană în afara UE și un pașaport german, care poate fi util în călătorii internaționale. Pentru familii, poate însemna și o integrare administrativă mai simplă pe termen lung.

Pentru antreprenori sau persoane care vor să rămână definitiv în Germania, cetățenia germană poate fi un semnal de stabilitate. Dar nu trebuie confundată cu o soluție pentru datorii, probleme fiscale, procese sau obligații față de autorități. Cetățenia nu șterge datoriile și nu elimină obligațiile legale.

Ce obligații apar

Dubla cetățenie nu înseamnă doar avantaje. Persoana trebuie să respecte regulile ambelor state. Actele de stare civilă, căsătoriile, divorțurile, nașterile copiilor și schimbările de nume pot trebui actualizate sau transcrise corect, în funcție de situație.

Pentru românii din Germania, asta înseamnă că documentele românești rămân importante. Dacă se naște un copil în Germania, certificatul german de naștere trebuie transcris în registrele românești pentru a produce efecte în România. Portalurile consulare române precizează în mod repetat că actele de stare civilă întocmite de autorități străine trebuie transcrise pentru a produce efecte în România.

Unde apar blocajele în practică

După reformă, multe autorități locale au primit mai multe cereri. Asta poate duce la termene lungi de procesare. În unele orașe, programările sunt greu de prins, iar verificarea documentelor poate dura luni sau chiar mai mult.

Cele mai frecvente blocaje sunt: lipsa unui certificat de naștere valabil și tradus corect, acte expirate, neclarități privind numele, perioade de ședere greu de dovedit, probleme cu veniturile, dependență de Bürgergeld, lipsa testului de naturalizare, certificate de limbă incomplete sau diferențe între documentele românești și cele germane.

Pentru românii care au lucrat ani de zile în Germania, dar au avut perioade cu mini-job, Selbständigkeit, șomaj, concediu parental sau schimbări dese de adresă, dosarul trebuie pregătit atent.

Ce trebuie să verifice un român înainte să depună cererea

Înainte de depunerea dosarului, verifică cel puțin aceste puncte:

1. Ai cel puțin 5 ani de ședere legală și obișnuită în Germania? 2. Poți dovedi identitatea și cetățenia română cu acte valabile? 3. Ai venituri suficiente pentru tine și familie? 4. Ai certificat de limbă germană acceptat? 5. Ai trecut sau poți trece Einbürgerungstest? 6. Ai cazierul curat sau eventualele probleme penale sunt minore? 7. Ai documente de stare civilă clare: naștere, căsătorie, divorț, schimbare nume? 8. Pentru copii, este clar dacă pot fi naturalizați împreună cu părintele? 9. Ai verificat regulile exacte ale orașului sau landului unde locuiești? 10. Ai copii după documente și traduceri autorizate, dacă sunt cerute?

Concluzie

La un an după intrarea în vigoare a reformei, dubla cetățenie a devenit o realitate normală în Germania. Numărul naturalizărilor a crescut la nivel record, iar pentru diaspora românească mesajul este clar: cetățenia germană este mai accesibilă decât înainte, iar cetățenia română nu se pierde automat.

Totuși, nu este suficient să locuiești de 5 ani în Germania. Naturalizarea rămâne o procedură serioasă, cu verificări privind identitatea, limba germană, veniturile, cazierul și integrarea. În plus, regula de 3 ani pentru integrare deosebită nu mai este valabilă din 30 octombrie 2025.

Pentru românii care vor să rămână definitiv în Germania, dubla cetățenie poate fi un pas important: păstrezi legătura cu România, dar obții și drepturi depline în statul în care trăiești, muncești și îți crești familia.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultanța juridică. Pentru cazuri cu acte lipsă, probleme de identitate, datorii, Bürgergeld, cazier sau situații familiale complicate, este recomandat să cereți sprijin de la un avocat specializat sau de la autoritatea locală de naturalizare.

Surse

Bundesregierung – Modernisierung des Staatsangehörigkeitsrechts.

Bundesministerium des Innern – Staatsangehörigkeitsrecht și informații despre Mehrstaatigkeit.

Destatis – Einbürgerungen 2025, date publicate la 3 iunie 2026.

Bundesregierung – modificarea din 30 octombrie 2025 privind eliminarea naturalizării după 3 ani.

Portal Legislativ România – Legea cetățeniei române nr. 21/1991.

MAE / eConsulat – informații consulare privind cetățenia și actele de stare civilă.